Geneza
In prima zi a fost :zambetul:
La inceput a fost neantul .Apoi ,apoi din neant am aparut eu ,adormita intr-o scoica pe fund de apa .dormeam si visul meu era colorat cu raze de stele,pictat cu penel din curcubeu ,visam fluturi si ingeri si copaci si printi si toti si toate erau in alb si bleu si verde si roz.Visam frumos dar cel mai ades visam un mal ce era sprijinul apei mele si pe mal erai tu ,singur in salbaticia ta .Intr-o zi am vrut sa te vad si am deschis ochii ,te-am vazut si surasul meu ti-a ars privirea .Ai cutezat insa sa te uiti dincolo de ierburile amare care te acopereau dandu-ti aerul de salbaticie …si ai zambit
…A doua zi a fost cuvantul
Am inceput sa vorbim ,ne stiam de mult …cum altfel ,apa mea nu putea exista fara malul tau .il stiam din totdeauna ,ti-am scris o data in vis :,,pe o insula de forma trupului tau ,ma refugiez uneori si-mi alin gandul ranit in spin de trandafir …si am inceput sa aruncam cu bulgari de cuvinte ,in joaca cu sfiala cu teama sa nu ne ranim .Amandoi cunosteam puterea cuvantului …uneori cuvintele tale erau ascutite si raneau …se trezea salbaticul din tine sau poate pe mal erau …scorpioni si mai puneau un pic de otrava ,dar si in apa erau ..doua fiinte intr-una si cand raneai pe una iti zambea celalta, pana ce apa ii alina durerea celeilalte .Uneori ma retrageam in cochilia mea ,dar nu stateam mult pentru ca deja vazusem marul inflorit si pe tine ..si iar incepeam schimbul de bulgari de cuvinte ,si bulgarii erau din ce in ce mai usori din ce in ce mai rotunzi si intr-o zi am primit cel mai usor bugare facut din petale de mar inflorit …mi-ai spus :imi esti draga !ti l-am trimis inapoi, am oprit numai petala …a…imi esti drag !
A treia zi a fost dilema
Ti-ai parasit locul tau de sub mar ,ai luat doar aroma lui cu tine si te-ai aplecat deasupra apei vorbindu-mi ore in sir ,miroseai a pelin ,miroseai uneori a cucuta ,alteori a mirt si maslin …imi vorbeai ,iti raspundeam si a aparut dilema …urc eu pe mal la tine ,vii tu in apa la mine ?Si daca spinii de pe malul salbatic ma vor rani ?si daca apa va fi prea adanca si te vei ineca ?Si daca ierburile amare ascund paianjeni ce vor tese plasa in jurul meu si ma vor sufoca ?Si daca algele din apa iti vor lega picioarele si nu vei putea sa fugi inapoi pe mal ?Si daca ?si daca ?si daca ?...am vorbit ore in sir si mi-ai zis ca vei merge in fata mea si vei indeparta spinii si vei presara petale ce vor semana cu degetele tale cand ma vei mangaia ….si mi-ai zis ca soarele din rasul meu va arde orice iarba amara …si nu vor mai exista scorpioni …si nici plase lipicioase …eu iti promiteam
Ca apa mea va fi balsam pentru ranile tale ,ca te va spala de toate pacatele prin puritatea ei …dilema …nu mai este ,m-am hotarat !…vin eu sub marul ispitei …e asa de frumoas tot ce-mi promiti …si tot ce intrezaresc de dincolo de promisiuni …si nu am sa ma ranesc
Nu mai am unde ..au fost rani peste rani si cicatrice peste cicatrice ,nu o sa simt prea tare durerea si nici otrava scorpionului nu va avea efect …am luat in fiecare zi cate un pic ,de o viata si acum sunt imuna …deci ..vin eu pe malul tau ….
Va urma ……
Urmarea …
Am vrut sa urc ,malul imi era neprietenos ,oare de ce ?Ii era teama sa ramana sarac, daca te luam cu mine ?Am vrut sa urc,tu imi intindeai mana ,erai insa prea sus ,nu te ajungeam .Mi-am prins palma de o radacina iesita din mal sperand sa ma ajute ,dar era o urma de salamandra ce mi-a ars palma .M-am temut sa strig ca nu cumva strigatul meu sa te sperie ,m-am agatat de o piatra iesita din veac ,palma mi-a fost ranita si sangele meu a desenat maci .Un mal cu maci ,un mal cu mar inflorit ce se oglindeste in apa mea .Un zambet de-al tau aruncat in unda desenand cercuri mii ,concentrice .La limita dintre mal si apa ,eu cu pletele fulturand in vantul renuntarii ,eu cu lacrima neputintii incremenita pe obraz .Nu mai exista dilema,exista numai certitudine …ma intorc in apa mea .intre cercuri concentrice facute de zambetul tau …pana cand se va pierde intr-o zare cu nuferi,imi voi vindeca si eu ranile din palma infasurata in alge .Pana va mai ninge cu petale de mar, mi se va face si lacrima calda sarutata de un capat de curcubeu .Pana atunci ,ma intorc la mine acasa ,in apa mea,iar scoica in care am dormit atat amar de timp o voi pune acum la ureche sa ascult din ea vuietul malului ce-mi va spune …mi-e dor de tine! …mi-e tare dor ,fata mea dintre ape …
Vin 6 Iul 2007 - 15:31